Cornelia si Lupu Rednic 1989 - 1995

În perioada ianuarie 1989 – martie 1990 mi-am satisfăcut stagiul militar laTimişoara Grigada de Grăniceri, perioada de instrucţie, detaşat la Compania de Grăniceri Naidaş, pichetul Lescoviţa, judeţul Caraş – Severin, pe frontieră cu sârbii, unde am şi rămas până la liberare.

Armata am simţit-o ca şi cum aş fi făcut „Trei ani intr-o lună/Fără nici o zi concediu”.

După trecerea în rezervă m-am întors pentru un timp scurt în comuna Şieu-Maramureş, după care am mers încă un an la munci agricole prinţară.

În toamna anului 1990 m-am stabilit în Sighetu Marmaţiei, locuind într-un cămin de nefamilişti – „casă fără gânduri! oameni fără viitor”, perioadă în care am lucrat ca bucătar – ospătar la Restaurantul Astoria, unde eram coleg de serviciu cu viitoarea mea soacră. În perioada aceasta am cunoscut-o pe Cornelia, devenind prieteni.

“Cine mânca si bea la mine, nu se sătura şi nu se îmbăta niciodată.”

       Ziua munceam la restaurant, iar seara urmam cursurile liceului seral Dragos Voda din Sighetu Marmatiei.

M-am căsătorit în anul 1992 cu RACHIŞ CORNELIA – Maria.

La un an după căsătorie am format un cuplu de muzică populară, specific zonei Maramureşului -  ceteră (vioară) şi zongoră (chitară). În acelaşi an am participat la primul festival de folclor, “Alina-te dor Alină”, la Cicârlău – Maramureş, unde am obţinut premiul special al juriului. Acel festival ne-a dat  un impuls foarte mare pentru evoluţia noastră în cariera artistică, susţinuţi fiind de public (chiar de la prima apariţie) şi de specialişti în folclor şi tradiţii populare.